În 99% din cazuri, în SUA nu există finanțare pentru master!

Am primit multe cereri sau întrebări de la persoane care au terminat o facultate în România și vor să meargă la master în SUA. Din păcate, aceasta nu e deloc o posibilitate realistă pentru studenții români, pentru că nu există surse de finanțare. Cel puţin nu în 99% din cazuri. Eu personal nu am auzit de NICIUN caz unde masterul poate fi finanţat de universitate, însă comentatorii de mai jos au altă experienţă. Dacă chiar vreți să faceți master în SUA, va trebui să găsiți surse de finanțare din altă parte.

Dacă ați auzit despre cum mulți români pleacă în SUA cu bursă direct de la universitatea la care merg, ei pleacă ori pentru ciclul de licență, ori doctorat. Dacă ați auzit de așa-numitul ajutor financiar (financial aid), el nu există decât pentru ciclul de licență.

Cu alte cuvinte, dacă nu vă permiteți să plătiți sumele exorbitante pentru master în SUA, sau nu puteți găsi sponsorizări din altă parte (care se găsesc foarte greu, și eu personal nu știu nimic despre cum se pot obține), pur și simplu nu are rost să incercați să aplicați la un master în SUA.

Dacă cineva ştie despre cazuri în care se poate obţine finanţare pentru master direct de la universitate, vă invit să împărtăşiţi informaţia prin comentarii mai jos, sau printr-un articol mai amplu pe această temă, pe care ne oferim să îl publicăm.

10 thoughts on “În 99% din cazuri, în SUA nu există finanțare pentru master!

    • Ana, daca tu stii altceva decat mine, te rog sa elaborezi, ca sa stie si alte persoane interesate, Din experienta mea, nu am auzit de vreo universitate care sa dea burse pentru aplicanti la master.

  1. Din fericire, ceea ce spui nu este adevarat.

    Case in point (site-ul Stanford Graduate School of Business):

    Admission to the Stanford MBA Program is “need- blind.”

    That means that your personal resources for financing your education are not considered in our admission decisions.

    After you are admitted, the Financial Aid Office determines your financial need and creates an aid package that may include loans, fellowships, or a combination, based on a variety of factors.

    Business school is a significant investment in yourself and your future. We’re committed to working with international students, US citizens, and permanent residents to meet all of your demonstrated financial needs through fellowships and loans.

    Approximately three-fourths of our MBA students receive some sort of financial aid.

    Sursa

    Din moment ce pentru un program MBA exista financial aid, pentru celelalte nu ar trebui sa fie nici o problema (e cusonscut faptul ca pentru MBA ajutorul financial este oferit mai greu decat pentru celelalte mastere).

    • Ma bucur ca nu am dreptate. O sa imi restrang afirmatia la 99% din cazuri!

      Acestea fiind spuse, fara a avea vreo tangenta cu business world, din cate stiu eu, programele MBA sunt foarte diferite de ce se intelege in Romania prin master. Asta in primul rand pentru ca cei mai multi studenti din Romania se gandesc sa plece la master imediat dupa ce termina universitatea, dar ca sa ai o sansa realistica la MBA ar trebui sa ai multa experienta de munca full-time in business, chiar de ordinul a 10 ani.

      M-as bucura daca cineva care stie mai multe despre programe gen MBA ar scrie un articol mai pe larg, care sa ajunga si la alti studenti romani interesati.

      • Tot acest articol este fals! Eu tocmai termin un program de MBA care a fost finantat complet de universitatea la care il completez, prin ceea ce se numeste Graduate assistantship… alt nume, nu-l umim bursa, dar acelasi principiu dragilor! Toate universitatile ofera aceste Assistantshipuri… si pentru toate domeniile de studii. Pacat ca nici macar nu esti deschisa pentru o discutie Ana Neferu… Doar fiindca contrazici ceilalti studenti care iti spun ca articolul este fals… nu il face mai adevarat decat este. Nu-mi place atitudinea ta.

        • “M-as bucura daca cineva care stie mai multe despre programe gen MBA ar scrie un articol mai pe larg, care sa ajunga si la alti studenti romani interesati.” – Nu stiu cum asta sugereaza ca nu sunt deschisa la discutie!

          In plus, niciun comentariu nu poate aparea aici pe blog fara a fi intai aprobat de mine. Daca nu as fi deschisa la discutie, pur si simplu nu le-as aproba. In schimb aprob toate comentariile, desi marea majoritate a site-urilor serioase nu aproba comentarii exprimate de cei care refuza sa ofere vreun fel de identitate, pornind de la ideea ca oricine ar trebui sa isi asume responsabilitatea propriei opinii.

        • Ai putea sa imi dai mai multe informatii despre universitatea la care ai facut MBA si ti l-ai platit prin Graduate assistantship? O adresa de email, facebook, orice.

  2. Dat fiind faptul ca am absolvit un MA in SUA si am primit “financial aid,” am sa dau curs invitatiei autoarei. Pe de o parte, in cele mai multe domenii, finantarea pentru un program de masterat se obtine mult mai greu decat pentru BA sau PhD. Pe de alta parte, nimic nu este imposibil 🙂

    Cateva notiuni introductive. Daca un BA ofera o pregatire generala, de cele mai multe ori multidisciplinara, si un PhD o calificare academica, in general prin cercetare specializata, masteratul clasic american pregateste studentii pentru o anumita nisa din piata muncii. Cu alte cuvinte, in cele mai multe cazuri, daca BA-ul te pregateste pentru tot si nimic si PhD-ul te transforma intr-un viitor cadru universitar, masteratul iti permite accesul la un nivel destul de ridicat intr-un anume subdomeniu. Poate fi vorba de “professional school,” daca este vorba, de exemplu, de “business,” “journalism,” “pharmacy,” sau “public policy” sau, mai general, “graduate school,” inselator pentru ca e aceasi denimire ca si cea a programelor doctorale, dar fara sa aiba prea mult in comun. Acestea fiind spuse, devine de inteles de ce in cele mai multe cazuri universitatile americane nu considera necesar sa finanteze in prea mare masura asemenea programe.

    Daca studentul la BA nu are posibilitati materiale si nu stie exact unde il va duce viata dupa absolvire, trebuie cumva sustinut si incurajat. Studentul doctoral se inhama la un drum lung si greu, in general de 5-7 ani, in speranta ca va ajunge un profesor renumit sau un cercetator respectat. In unele domenii inabilitatea de a atinge cele mai inalte culmi academice lasa loc unei cariere de succes pe piata libera (inginerie, informatica, biologie, etc), in altele poate din pacate insemna un brevet pentru condus taxiul (de exemplu filozofie, stiinte politice, etc). Cu toate ca nimeni nu spera la o asemenea “cariera” la inceputul doctoratului, dat fiind faptul ca sansa exista si ca niste oameni foarte dotati trebuie sa renunte/amane alte oportunitati, in general universitatile acorda burse doctorale pentru intreaga perioada de studiu.

    In ceea ce priveste programele de master, se pleaca de la premiza ca studenta care se inscrie intr-un asemenea curs stie in ce domeniu vrea sa lucreze si programul respectiv o va pregati pentru o pozitie care este ceruta in piata – in majoritatea cazurilor, programul e creat in functie de o anumita cerere existenta, pregatind profesionisti cu un anumit profil. Recrutarea pentru primul job se face in multe cazuri chiar de pe bancile masteratului (de exemplu, finance, business, security policy) iar chiar si prima pozitie e de obicei remunerata destul de bine. Din acest motiv, unii masteranzi nu se vor studenti, ci “young professionals in training,” sau alte denumiri ciudate :). Tot din acest motiv, institutia de invatamant nu vede de ce sa faca cadouri…

    Cu toate acestea, bursele sunt departe de a fi excluse. In general, scolile ofera “financial aid” pentru cei mai multi admisi. Nu este vorba insa de o finantare 100%, ci de “scutirea” de la plata a 10, 20, 50, sau 60%, in functie de domeniu si de program. Majoritatea studentilor americani nu platesc din buzunar, ci iau un credit de la banca (in mare parte garantat de stat), pe care il platesc dupa ce incep sa lucreze. Nu am nici loc si nici o cunoastere aprofundata pentru a declina multiple domenii, dar de exemplu la “business” in general scolile sunt mai putin dispuse sa finanteze decat la “environmental policy.” Pe de alta parte, scolile de business sunt mult mai bogate, deci pot sa nu aiba nici o problema sa ajute niste saracuti din Europa de Est.

    Sansa de a primi o “scutire” semnificativa creste cu absolvirea primului an / primei parti a programului. Experienta mea a fost de a pleca cu o bursa de un an si de a aplica si primi finantare semnificativa pentru al doilea an. Din Romania se poate pleca la masterat, de exemplu, cu o bursa Fulbright. Aceasta va acoperi atat costurile studiului cat si cheltuielile aditionale pentru primul an. Facultatea, job-ul, si, in cel mai rau caz, banca, vor avea grija de anul al doilea. “Lejer” e altceva, dar daca la capat e o pozitie care aduce bani, atata paguba… Sper ca aceasta lunga explicatie ajuta cuiva & mult succes.

    • Liviu, multumesc mult pentru interventie! Invitatia ramane in continuare deschisa pentru oricine doreste sa contribuie.

      Cum se poate obtine un imprumut de la bancile americane pentru a iti suporta studiile? Nu ai nevoie de un co-semnatar cu cetatenie americana (ca girantul din Romania)? Daca asa este, si presupunand ca nu ai rude/prieteni prin SUA, cate persoane care nu te cunosc ar fi dispusi sa co-semneze pentru tine? Chiar daca sa zicem ca te-au cunoscut in anul cat ai fost la master pe o bursa externa de tip Fulbright, tot e o solutie riscanta sa co-semnezi pentru cineva pe care abia il cunosti de un an.

      Inca ceva legat de doctorat. Spui ca un doctorat te pregateste sa devii cadru universitar. Da, e o optiune, dar in mod sigur nu singura. Daca vrei sa faci o generalizare, poti sa spui ca doctoratul te pregateste pentru o cariera in cercetare. Cercetarea poate fi la nivel academic sau nu. Cea mai cunoscuta alternativa e lucrul in industrie, mai exact in departamentele de Research and Development (R&D) ale practic tuturor firmelor care isi imbunatatesc produsele in permanenta. Ca sa dau un exemplu foarte simplificat, toata lumea stie ca industria cosmetica vine mereu pe piata cu noi produse, si a auzit de reclame gen “functioneaza cu formula inovativa pe baza de particule de zinc”. Oameni cu doctorat in chimie au facut cercetare pentru firma respectiva si au inventat produsul nou dupa ce au descoperit ca zincul ar aduce o imbunatatire, si oameni cu doctorat in biologie au testat produsul inainte sa il scoata pe piata.

      • Ana, ma bucur sa fiu de folos. In ceea ce priveste obtinerea unui imprumut de la o banca americana, ai absoluta dreptate. Un garant este necesar in SUA si, oricum, nu vreau sa sugerez ca asumarea unei asemenea datorii este un lucru usor. Doar ca daca scoala da un waiver serios, un job studentesc la ceva institut asigura traiul zilnic, si cativa bani au putut fi pusi de o parte din anul unu, se poate ca diferenta sa nu fie prea mare. Atunci chiar si un imprumut de la o banca din Romania sau un credit acordat in mod privat pot fi optiuni fezabile. Cel putin asta este experienta mea, cum se spune, pe incercate 🙂 Am auzit insa si de alte optiuni, cu institutia de invatamant dand un imprumut pentru ultimul semestru, sau cu unul dintre profesori garantand la banca. Adevarul e insa ca toate aceste cazuri cunoscute mie au fost in domenii in care gasirea unei slujbe dupa absolvire nu a fost nici o problema si toata lumea stia acest lucru. In ceea ce priveste doctoratul, poate nu m-am exprimat destul de diferentiat, cercetarea este evident cariera preferata, fie ea in industrie sau in mediul academic, ponderea depinzand bineinteles de domeniul de activitate – vom gasi mai putini doctori in farmacie si mai multi in istorie antica dispusi sa ramana in mediul academic :). Comes with the territory, I would say ;o)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *