Aplicatia la doctorat in domenii stiintifice in SUA

Inainte de a te gandi cum sa faci sa ajungi la doctorat in SUA, trebuie sa te gandesti daca esti dispus sa treci prin acest proces. Doctoratul nu este “pasul logic dupa facultate/master” in nicio tara, dar cu atat mai putin in SUA.

 In afara de matematica si uneori fizica, un doctorat in SUA nu ia mai putin de 5 ani de zile, sau chiar mai mult. Perioada depinde de cat de repede obtii rezultate la cercetare, ceea ce nu depinde de tine, oricat de muncitor ai fi – aici norocul joaca un rol mai mare decat iti poti imagina. In tot acest timp, efortul depus la cercetare este intens, cu siguranta cel putin o zi din aproape fiecare weekend o vei petrece in laborator, vei avea foarte putin timp liber si nu vei avea prea multe vacante. In plus, vei primi un salariu destul de mic comparativ cu nivelul de trai din SUA. Insa daca intr-adevar esti pasionat de cercetare si stii ca vrei sa iti faci o cariera din cercetare, atunci doctoratul in SUA e probabil extraordinar, pentru ca SUA inca e principala putere stiintifica a lumii.

Daca esti admis in orice program de doctorat din SUA, universitatea iti va acoperi in intregime taxa de scolarizare, si in plus chiar vei primi un salariu. Asta pentru ca intr-un fel, doctoranzii sunt angajati ai universitatii. Din nou, salariul nu este mare deloc, dar e suficient cat sa te poti intretine singur. Daca puteti face rost de surse de finantare externe, aveti ceva mai multe sanse de a fi admis pentru ca ar fi mai ieftin pentru universitate sa va aiba acolo. In unele domenii, anumite universitati publice au de suportat cheltuieli mai mari pentru studentii internationali, asa ca procesul e mult mai competitiv.

In continuare, trebuie sa te hotarasti unde vrei sa aplici. Daca vrei o cariera de succes ca cercetator intr-o tara cu un nivel de cercetare foarte ridicat ca SUA, prestigiul scolii la care mergi, pe domeniul tau de interes, e foarte important. Scolile prestigioase sunt bineinteles foarte cautate, cei mai buni candidati din lume aplica acolo, si trebuie sa ai o aplicatie cat mai aproape de perfectiune pentru a intra.

Desigur, nu toata lumea va fi admisa la cele mai bune universitati. In plus, indiferent de cat de buna este aplicatia ta, in prezent exista un factor care merge impotriva tuturor celor care aplica: criza economica. Din cauza crizei, unele universitati pot accepta mult mai putini studenti ca de obicei, sau poate chiar nu vor accepta pe nimeni intr-un anumit an sau intr-un anumit domeniu. Insa daca asta se intampla, universitatile nu vor face publice problemele lor, ci doar vor trimite respingeri celor care, nestiind situatia, au aplicat. Asadar e important sa va ganditi ce faceti daca nu sunteti admisi la o universitate de top.

Aici sunt mai multe variante. Una foarte logica ar fi sa aplicati la cateva din nenumaratele universitati din SUA care nu sunt in top. Pentru asta procesul de aplicatie ramane la fel, dar e mai ok daca anumite parti din aplicatie sunt un pic mai slabe. Fiind atat de multe universitati, sunt si foarte multi profesori universitari care au mare nevoie de doctoranzi pentru a face toata cercetarea pe care si-o propun. Pe de alta parte,  programul de doctorat e atat de intens chiar la aceste universitati mai putin prestigioase, incat per total nu sunt suficienti aplicanti cat sa satisfaca nevoile tuturor acestor profesori. Asta inseamna ca daca aplici la destule universitati, aproape sigur exista pentru tine un loc undeva, desi  nu neaparat la o scoala de top. Partea proasta este ca mergand la o scoala mai slaba, optiunile de cariera la cel mai inalt nivel din lume sunt cel mult limitate. De exemplu, se zice ca nimeni nu poate deveni profesor universitar la o universitate mai prestigiosa decat cea de la care si-a luat doctoratul.

Alte optiuni ar fi sa urmezi un doctorat in Europa unde perioada de doctorat e si mai mica si apoi sa ajungi in SUA la postdoctorat, sau sa urmezi un master pentru a avea mai multa experienta de cercetare si mai mult timp sa pregatesti o aplicatie de doctorat mai competitiva, sau sa lucrezi pentru o vreme in cercetare sau in industrie. Experienta in industrie este aproape la fel de valoroasa ca experienta de cercetare, si chiar la fel de valoroasa in unele domenii.

Acum despre aplicatia propriu-zisa. De tinut minte, cel mai important lucru la care se uita comitetele de admitere la doctorat in domenii stiintifice e potentialul tau de a face cercetare de calitate. Acest lucru e bineinteles, cel mai bine dovedit prin cercetarea propriu-zisa pe care o faceti. Cu alte cuvinte, ca sa aveti o sansa realista de a intra la universitate in SUA, cel mai important lucru e sa aveti un fel de experienta de cercetare in subdomeniul vostru de interes sau intr-un subdomeniu cat mai apropiat, din acelasi domeniu. Cum am spus mai devreme, si experienta de lucru in industrie poate fi un inlocuitor bun.

Nu va ingrijorati foarte mult ca nivelul de cercetare posibil in Romania nu este foarte ridicat. Multe universitati din SUA au lucrat cu studenti romani, sau au avut chiar profesori de origine romana, si stiu ca studentii romani au potential in ciuda nivelului de cercetare. Rezultatele pe care le aveti conteaza mult mai putin decat dedicatia cu care lucrati, si potentialul pe care il aveti. Insa dintre doi candidati care se pare ca au potential, universitatile il vor alege pe cel cu experienta intr-un mediu stiintific superior. Asadar, merita sa investiti timp cautand sa faceti parte din programe de cercetare cat mai bune. Puteti de exemplu cauta oportunitati de cercetare pe vara chiar in programe foarte bune din strainatate.

“Dedicatia si potentialul” ies cel mai bine in evidenta prin scrisorile de recomandare. La nivel de aplicatie la doctorat, scrisorile de recomandare, in special de la cei cu care ati facut cercetare, sunt mult mai importante decat la nivel de licenta.

Foaia matricola cu notele din facultate este foarte importanta – cu cat ai note mai mari, cu atat ai sanse mai mari de a fi admis la o universitate mai buna.

Personal Statement (eseul) trebuie sa vorbeasca putin despre experienta voastra anterioara de cercetare si ce ati invatat din ea, si trebuie sa mentioneze de ce vreti sa faceti cercetare la universitatea respectiva. E perfect ok sa dati numele catorva profesori cu care ati dori sa lucrati. In schimb nu trebuie sa cuprinda tot ce ati facut in domeniul stiintific din copilarie pana in prezent. Nu are rost sa pierdeti timpul spunand ceva de genul “de cand ma stiu vroiam sa fac cercetare”. Universitatilor nu le pasa de ce ati facut pana sa intrati la facultate. Puteti fi convinsi ca oricine aplica la doctorat vrea foarte mult sa faca cercetare. Daca e vreun aplicant mai bun care nu s-a hotarat sa faca cercetare pana in facultate, faptul ca voi vreti asta mai demult nu prezinta niciun avantaj.

Testele GRE – General si Subject. Importanta pe care universitatile o dau testelor GRE difera enorm. Pentru unele universitati conteaza mult, dar unele universitati chiar il considera cea mai neimportanta parte a aplicatiei. Indiferent de importanta relativa a testelor, contrar asteptarilor, GRE General, in special sectiunea de matematica, e mai important decat GRE Subject. Universitatile au constatat ca testul GRE General de matematica prezice mai bine abilitatea unui student de a face fata unui program de doctorat decat GRE Subject. Asta pentru ca sunt discrepante mari in felul cum se preda subiectul de specialitate in diferitele universitati de pe glob, si daca ati intrat la doctorat fara sa stiti ceva din domeniul vostru, se considera ca puteti recupera singuri. De aceea multe universitati, chiar dintre cele mai bune, nici nu cer testul GRE Subject. Multi studenti, inclusiv romani, au fost admisi la programe foarte bune fara sa dea testul GRE Subject. Daca o universitate spune ca testul GRE Subject e optional, chiar e optional. Daca nu aplicati la nicio universitate care va cere GRE Subject obligatoriu, poate e mai bine sa nici nu il dati, si in schimb sa va dedicati timpul celorlalte parti ale aplicatiei care conteaza mai mult. Daca trebuie sa il dati oricum pentru  o universitate, nu il trimiteti la celelalte decat daca scorul este foarte bun.

Pentru a intra la o universitate buna, e necesar un punctaj cat mai aproape de maxim la GRE General, sectiunea de matematica. Un scor mare la GRE General matematica nu ajuta intotdeauna mult, insa un scor mic pune un semn de intrebare care va poate costa. Cu alte cuvinte, e bine sa petreceti mai mult timp pentru GRE General, sectiunea de matematica, decat pentru GRE Subject.

GRE Subject nu se da decat la materia in care vrei sa mergi la doctorat. Testul este foarte cuprinzator, trecand prin majoritatea subspecializalor din specializarea corespunzatoare, si acopera materiale cuprinse in diferite cursuri universitare timp de mai multi ani. Pe site-ul ETS care administreaza testul exista materiale gratuite care trec prin toata materia pe care trebuie sa o stiti pentru GRE Subject.

Universitatile, chiar cele bune, difera mult in ce priveste importanta pe care o dau nivelului de engleza ale studentilor straini. Unele tin foarte mult sa puteti vorbi foarte bine in engleza, altele nu. Uneori va puteti da seama cat de mult ii pasa unei universitati de nivelul vostru de engleza de pe site-ul lor, dar de cele mai multe ori nu va puteti da seama. Nivelul de engleza e aratat prin testul GRE sectiunile Verbal si Writing, si testul  TOEFL.  Ca sa fiti siguri ca nu veti avea probleme cu engleza, e bine sa dati importanta acestor teste.

Pentru testul TOEFL, dati deosebita importanta sectiunilor de Speaking si Writing. In special la partea de speaking puteti fi superiori studentilor din tarile asiatice care petrec enorm de mult timp invatand pentru teste gen GRE sau Toefl, dar care in general au probleme cu pronuntia mult mai mare decat romanii.

Contactatul profesorilor de regula nu va ajuta foarte mult in aplicatie. Asta pentru ca profesorul contactat poate nici nu e in comitetul de admitere, si chiar daca e, nu ia deciziile singur. E ok sa contactati pe oricine, inclusiv profesori, daca aveti o intrebare si nu puteti gasi raspunsul pe site sau in alta parte. De exemplu daca vreti sa aplicati la o universitate unde v-ar interesa sa lucrati cu un singur profesor, il puteti intreba daca va primi doctoranzi noi in anul in care ati incepe voi. Asta pentru ca in anumiti ani un profesor poate nu are spatiu pentru nou-veniti, si daca se intampla chiar cand ajungeti voi acolo, ar fi o pierdere de vreme sa aplicati acolo. Uneori un anumit profesor poate pune o vorba buna pentru un candidat pe care il vrea neaparat, dar e foarte greu sa impresionati un profesor foarte mult numai prin email. Daca vreti sa incercati totusi, asigurati-va ca engleza voastra e impecabila, ca sunteti foarte familiari cu cercetarea profesorului (ideal ar fi sa cititi si niste articole recente pe langa ce e pe website), si aratati ca v-ati gandit serios la cercetarea lui (de exemplu spuneti cum se combina cu interesele voastre, parerea voastra despre potentiale aplicatii sau extinderi ale cercetarii, sau ce fel de experimente ati face voi in continuare).

Fee waivers nu se acorda pentru admiterea la doctorat, spre deosebire de admiterea la programe de licenta. In cazuri cu adevarat exceptionale (de exemplu aveti brusc foarte mari dificultati financiare din anumite motive) puteti incerca, dar chiar si asa, sansele de a o avea aprobata sunt infime.

Articol scris de Ana Neferu, studenta in anul 3 la University of Richmond, specializarea chimie, si verificata de:

  • Andrei Anghel – student in anul 4 la Harvard University, specializarea biologie moleculara si celulara (la momentul scrierii acestui articol in proces de a aplica la doctorat)
  • Andreea Argintaru – doctoranda in chimie organica la University of Pennsylvania
  • Ovidiu Dan – doctorand in informatica la Lehigh University
  • Cristina Ghenoiu – doctoranda in biologie moleculara si celulara la Cornell/Rockefeller University
  • Cristina Popa – doctoranda in fizica teoretica la Harvard University

One Reply to “Aplicatia la doctorat in domenii stiintifice in SUA”

  1. Era bine daca citeam acest articol inainte sa ma apuc sa aplic pentru un doctorat in State. Acum e perioada aceea de asteptare daca am fost sau nu acceptata la o universitate. E un proces lung si chinuitor asa ca le urez multa rabdare si perseverenta celor care vor sa apuce pe acest drum.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *