Interviu cu Anca Bodzer, profesor român în Spania

ancaMentorat LSRS: Ne puteţi descrie parcursul dumneavoastră profesional?

Anca Bodzer: În timp ce eram studentă la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş Bolyai, specializarea Filologie enlgeză – spaniolă am început să am contact direct cu Spania din două puncte de vedere: în primul rând prin intermediul studiilor alese, iar pe de altă parte prin profesia de traducătoare si interpret pe care am început-o chiar din primul an al studenţiei şi care mi-a oferit şansa să călătoresc în Spania în mod constat pe tot parcursul universităţii. După terminarea studiilor de licenţă mi-am dorit să realizez un masterat la o universitate din Madrid, deorece mă încânta ideea de a locui un an în acest oraş care îmi plăcea tot mai mult de fiecare dată când aveam ocazia să vin.

Astfel, în toamna anului 2008 am fost admisă la Masteratul de Comunicare Interculturală, Traducere şi Interpretare pentru Serviciile Publice la Universitatea din Alcala (UAH). Pe durata masteratului am obţinut o bursă care mi-a oferit şansa să lucrez în laboratorul de limbi străine al universităţii. În timp ce scriam lucrarea de disertaţie în care analizam comunicarea interculturală dintr-o perspectivă de gen am hotărât să pregătesc un proiect mai complex şi să îmi depun candidatura pentru o bursă de doctorat, iar chiar la finalul anului am aflat că proiectul meu se număra printre cele 13 propuneri care au  obţinut finanţare pe o durată de 4 ani.

Ca atare, din anul 2010 până la începutul anului 2014 m-am dedicat tezei de doctorat în care analizam la nivel social, dar mai ales în cadrul tribunalelor procesul de interpretare pentru acele femei care nu vorbesc spaniola şi care sunt victime ale violenţei domestice. De asemenea, datorită bursei de doctorat am avut prilejul de a forma parte din cadrul Departamentului de Limbi Moderne şi al Grupului de cercetare FITISPos. În ultimii doi ani de bursă am avut şansa de a colabora şi în alte proiecte de cercetare, predam ore atât în cadrul masteratului pe care chiar eu îl absolvisem cu câţiva ani înainte, cât şi în cadrul programului de licenţă în Studii englezeşti. La finalul anului 2012 am început să colaborez în cadrul proiectului UniversalDoctor, şansă care mi-a fost acordată tot prin intermediul universităţii.

După terminarea tezei de doctorat în anul 2015 am fost selecţionată printr-o competiţie publică să fiu profesoară colaboratoare a aceleiaşi universităţi (UAH) unde predau în cadrul programului de licenţă în Limbi Moderne şi Traducere.

M LSRS: Aţi putea face o comparaţie între învăţământul din România şi cel din străinătate? Ce-i diferenţiază pe cei din străinătate de cei din România (atât profesori cât şi studenţi)?

A.B.: Implementarea sistemului Bologna a dus la uniformizarea sistemelor de învăţământ în Europa, iar ca atare, aş îndrăzni să spun că diferenţele dintre România şi Spania sunt mai degrabă culturale. În Spania orarul de muncă este întrerupt la mijlocul zilei, iar acest lucru este valabil şi în mediul academic. La Universitatea din Alcala unde eu am studiat şi unde lucrez studenţii au posibilitatea să aleagă dacă doresc să urmeze cursurile fie pe dimineaţă  în intervalul orar de la 9 la 14 sau pe după-amiază de la 16 la 20, ziua de vineri fiind liberă pe parcursul întregului an şcolar. În sistemul de învăţământ spaniol folosirea pronumelui de politeţe este practic inexistentă, astfel încât studenţii se tutuiesc cu profesorii, dar şi profesorii între ei.

Spania este mai activă în ceea ce priveşte organizarea de conferinţe, iar studenţii sunt încurajaţi să participe la organizarea acestora şi inclusiv să prezinte comunicări în cadrul acestora.

În România în cadrul programelor de licenţă în filologie, lecturile obligatorii se citesc în limba originală, iar orele se ţin în combinaţia lingvistică aleasă.  În schimb, în Spania gradul de exigenţă nu este atât de ridicat. De asemanea, în Spania sistemul de acordare de burse este mai bine dezvoltat decât în România, deşi în ultimii ani a fost destul de afectat din cauza crizei economice.

În Spania profesorii sunt obligaţi să aibă săptămânal un interval orar dedicat studenţlor pentru a răspunde diferitelor întrebări suplimentare sau pentru a clarifica anumite aspecte legate de materia sau materiile predate.

M LSRS: Ne puteţi împărtăşi o experienţă pozitivă iar apoi un moment dificil din carieră dumneavoastră de profesor român în Spania?

A.B.: Având în vedere că sunt la început de drum aş putea spune că toate experienţele ca profesor sunt pozitive, de fiecare dată învăţ ceva nou si sunt foarte receptivă la feedback-ul studenţilor deoarece procesul de învăţare este reciproc.

Probabil unul dintre momentele cele mai dificile a venit deodată cu veste că am fost selecţionată ca profesoară colaboratoare; semestrul începuse de o lună de zile şi ca atare mă speria puţin ideea de a mă prezenta în faţa studenţilor pentru a preda două materii pe care nu le mai predasem niciodată şi pentru care nu am avut timp propriu-zis să mă pregătesc. În final, primele  weekenduri au fost cele care m-au salvat.

M LSRS: Ce trebuie să ia în calcul un  tânăr român pentru a aplica la o universitate din Spania?

A.B.: Cel mai important lucru este conştientizarea faptului că în Spania există mai multe limbi oficiale  şi în funcţie de oraşul ales pentru a studia pot întâmpina mai mult dificultăţi. Un exemplu concret în acest caz ar fi alegerea unei universităţi din Barcelona unde majoritatea cursurilor se ţin în catalană şi nu în spaniolă. 

M LSRS: Ce sfaturi aveți pentru studenții români care doresc să aplice la o universitate din afara țării?

A.B.: Primul meu sfat pentru studenţii români care doresc să aplice la o universitate străină este să nu se simtă copleşiţi de birocraţie.

Pe de altă parte, le recomand să se bucure la maxim de aceasta experienţă, să intre în contact  cu cât mai multe persoane de diferite culturi nu doar cu studenţi din ţara respectiva, să asiste la diferite evenimente culturale, să viziteze muzee, să încerce diferite produse gastronomice, etc. În cele din urmă, este foarte util în cazul în care ar dori să îşi prelungească studiile în ţara respectivă sau să revină peste o perioadă de timp, să se intereseze cât mai bine posibil privind sistemul de burse disponibile şi condiţiile acestora.

M LSRS: Cum sunt văzuţi studenţii români în străinătate?

A.B.: Studenţii români din Spania sunt foarte apreciaţi în special datorită capacităţii lor de a învăţa limbi străine şi de a se adapta foarte repede.

M LSRS: Ce planuri de viitor aveți în privința carierei dumneavoastră didactice? Luați în  considerare idea de a vă întoarce în Romania?

A.B.: După cum spuneam, în momentul de faţă sunt profesoară colaboratoare, iar pentru a deveni  asistent lector trebuie să îmi depun cadidatura pentru obţinerea acreditării pentru această categorie acordată de către Agenţia Naţională de Evaluare a Calităţii, acestea fiind nişte demersuri care durează câteva luni. Pe de altă parte, nu anulez deloc posibilitatea de a mă întoarce în România, măcar periodic în calitate de profesor vizitant.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *