Topuri, topuri, topuri

Romania este o tara ca pastreaza o anumita traditie sovietica enervanta, nevoia obsesiv-compulsiva de a clasifica toate alea intr-o lista ierarhica si de a pune un numar pe orice.

In domeniul studiilor in strainatate, asta se traduce prin celebrele topuri ale universitatilor. Topul Universitatii din Shanghai, Topul US News and World Report, Topul Times Higher Education etc – optiunile sunt infinite; aparent orice individ cu acces la o baza de date poate face un top al universitatilor.

Acum tocmai a aparut topul Shanghai pe anul acesta, si rezultatele le puteti gasi aici. Aceasta veste ca deja se raspandeste pe facebook m-a determiant sa scriu articolul acesta.

Folosesc la ceva topurile? Desigur ca da. Iti spun daca universitatea la care vrei sa aplici este una de calitate sau. Dar nu fac asta atat de precis precum unii ar crede la prima vedere. O fac intr-un mod vag, care depinde de la top la top. De exemplu, US News and World Report pune Universitatea Cambridge pe primul loc, pe cand Topul Shanghai o pune pe locul 5. US News pune University of Pennsylvania pe locul 8, pe cand in topul Shanghai “UPenn” nu prinde Top10, clasandu-se pe 14. Pe de alta parte, US News pune celebra universitate americana Princeton pe locul 13, pe cand topul Shanghai o ridica la un mult mai onorabil loc 7. Putem sa continuam, dar ati inteles despre ce e vorba.

Diferentele – uneori mari – se datoreaza metodologiei. Daca vrei sa faci un top, trebuie sa stabilesti niste criterii. Ce anume face o universitate “buna”? Numarul de premii Nobel? Asta privilegiaza probabil incorect scolile mari, care au mai multi profesori. Dar venitul mediu al absolventilor? Asta privilegiaza scolile traditionale precum Harvard si Yale unde se duc in general copiii oamenilor bogati. Dar marimea campusului? Asta privilegiaza scolile care se afla intr-o zona rurala (Columbia University, care e in mijlocul Manhattanului, nu are acces la atata spatiu precum Colgate University, care este nu la mare departare de Columbia dar in afara orasului). In esenta, nu exista niciun criteriu 100% obiectiv prin prisma caruia poti clasifica universitati.  Din motivul acesta, topurile precum cele mentionate mai sus folosesc o multitudine de criterii, inclusiv cele mentionate, si le dau diverse ponderi. Dar pentru ca aceste ponderi sunt pana la urma ad-hoc (cat conteaza premiile Nobel din scorul total? 5%? 105? 25%?) topurile difera si ele.

Pana la urma, nu aveti nevoie de un top ca sa va spuna ca Harvard este o universitate mai buna decat Florida State University si ca Princeton intrece Oregon State University din orice punct de vedere. Acolo unde lucrurile sunt mai ambigue (Harvard sau Berkely? U Chicago sau Stanford?) depinde in principal de persoana in cauza. Orice universitate are departamente mai bune si mai slabe. Universitatile mai mari si mai faimoase in general prezinta mai multe oportunitati, dar colegiile de arte liberale ofera o educatie mai personalizata.

Un lucru e sigur: nu poti condensa o universitate la un numar fara sa pierzi mult din valoarea acelei institutii.

S. Andrei Anghel
The University of Chicago Molecular Biosciences Graduate Program
Harvard College ’12 AB in Molecular and Cellular Biology

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *